≡ Menu

Mahakala și cele patru karme ale transformării

mahakala

Când ne gândim la Buddha, ne gândim în același timp la pace, lumină și liniște. Așa cum ne-am obișnuit, trebuie să existe un echilibru pentru aceasta. Când vorbim despre iluminarea buddhistă este vorba despre mahakala și cele patru karme (acțiuni) ale transformării.

Buddha, la fel ca Iisus Hristos și Mohammed, a fost considerat un avatar – o încarnare fizică a unei ființe iluminate. Deși budismul nu recunoaște un Dumnezeu în sine, panteonul budist este plin de o mulțime de Buddha mici – zeități metaforice reprezentând diverse aspecte ale iluminării. Pentru a crea un echilibru necesar, acestor mici zeități de natură pozitivă li se opun mahakala – zeitățile furioase.

În iconografia budistă, Mahakala se poate observa stând așezată deasupra cadavrelor demonilor. Ideea reprezintă suspendarea ego-ului. Imaginea sugerează că trebuie să „ne extragem din acesta” și să ajungem într-un loc al detașării.

Cele patru componente ale Mahakala reprezintă cele patru karme, sau acțiuni ale transformării.

Brațul stâng are un craniu plin cu Amrita, nectarul îmbătător care este modalitatea de aducere a păcii. Un alt braț deține un cuțit curbat, simbolizând influența noastră asupra altora, sau îmbogățirea. Brațul drept deține o sabie, sub forma unei tije iluminate pentru colectarea energiilor din jurul nostru – și reprezintă reconcilierea. Al patrulea braț are o suliță cu trei axe, simbolizând distrugerea simultană a ignoranței, pasiunii și agresiunii, sau dispariția.

Prima dintre cele patru karme, împăcarea, înseamnă „a ști unde stai”. Noțiunea sugerează că ușor și cu atenție studiem terenul pe care umblăm și simțim pentru pământul de sub picioare. Din punct de vedere psihologic, aceasta înseamnă a înțelege obiectiv unde ne aflăm și luarea de măsuri pentru a ne asigura că suntem într-un loc bun.

A doua dintre cele patru karme, îmbogățirea, înseamnă „a ne conduce autentic către o situație”. Odată ce știm unde ne aflăm, ne angajăm în moment cu demnitate, umilință și autenticitate. Acest lucru creează prezență, care, mai practic, sugerează angajament și investiție. Practic, aceasta înseamnă să fii prezent.

Următoarea este reconcilierea – știm unde ne aflăm, suntem buni în ceea ce facem și am investit demnitate și autenticitate – așa că acum putem reuni elementele situației. Aceasta înseamnă lucrul cu elementele care definesc situația sau împrejurarea care se află în fața noastră și crearea unei sinergii care conduce la un rezultat pozitiv și productiv.

Ultima karmă este de distrugere și funcționează la două niveluri. Primul sugerează că prin înțelegere, acceptare și investiții noi distrugem falsitatea și frivolitatea în orice situație sau problemă cu care ne putem confrunta.

Al doilea sugerează că, atunci când o situație este de neconceput, o distrugem – adică încercăm să scăpăm din ea – și, în acest sens, distrugem ignoranța, pasiunea și agresivitatea atașată situației pe care nu am reușit să o depășim prin înțelegerea noastră, investiții și diplomație.

Cum ar trebui să înțelegem ideile de ignoranță, pasiune și agresiune în acest context.

Ignoranța se referă la lipsa gândirii iluminate. Exemplu: condamnarea unui șofer care conduce haotic prin a deveni furios, mai degrabă decât exersarea înțelegerii și compasiunii față de modul în care acesta se lasă condus de ego.

Pasiunea se referă la dorință, care ține de atașament. Agățarea de situații, atitudinea conservatoare și lăcomia sunt modalități negative de exprimare a pasiunii și, totodată, constituie obstacole în calea acțiunii iluminate.

Agresiunea se referă la ideea de Ahimsa, sau non-agresiune. Toate agresiunile sunt dăunătoare, iar tot ceea ce dăunează este Himsa. Criticarea unui coleg care întârzie în mod repetat, mai degrabă decât detașarea emoțională de agresivitatea pasivă a acestuia și nevoia de control este Himsa. Recunoașterea că această persoană are o minte slăbită și extinderea compasiunii pentru cei săraci pentru care sentimentul de stimă față de sine scăzută și depersonalizare motivează comportamentul negativ este ahimsa.

Iată un exemplu practic de aplicare a celor patru karme.

Așadar, avem un coleg care întârzie la servici în mod constant. Știm unde stă – dar întotdeauna ajunge cu întârziere. Vă investiți sinele prin abordarea directă a problemei, clar și fără judecată – astfel, sunteți autentici și suspendați ego-ul. Aduceți elementele problemei împreună prin oferirea de înțelegere și, de asemenea, sugerați strategii pentru a depăși situația – astfel, realizați reconcilierea sau împăcarea. Dacă funcționează – colegul începe să ajungă la timp. Dacă nu funcționează … – el / ea pierde slujba. Ambele rezultate sunt pozitive și productive, pentru că, în ambele cazuri, ignoranța, pasiunea și agresiunea au fost stinse. Și indiferent de rezultat, ați acționat cu compasiune, autenticitate și demnitate.

Noțiunea de Mahakala este utilă ca un simbol al evoluției personale în măsura în care reprezintă cele patru karme, sau acțiuni, care evocă transformarea și schimbarea în așa fel încât să ne aducă mai aproape de o stare de iluminare sau, cel puțin, de veghe. De asemenea, ne amintește că drumul dharma nu este întotdeauna bun, sănătos și plin de compasiune, uneori, este nemilos și aduce crize profunde care să ne ajute să găsim adevărul vieții noastre.

Sursa: Psychology Today

ddj2__.png
{ 0 comments… add one }

Leave a Comment