În prezent, întreaga lume care are la dispoziție nenumărate moduri de se hrăni a ajuns să sufere de ceea ce se poate descrie ca o tulburare internațională de alimentație. Ce mâncăm în aceasta seară: gătim ceva organic sau cumpărăm ceva de la fast-food? Ori poate pregătim ceva din propria gradină?
Așa cum explică însă Michael Pollan în documentarul său revoluționar, răspunsul ar trebui atent cântărit deoarece ne-ar putea influența supraviețuirea ca specie. Dezvăluind aspecte surprinzătoare și profunde, „Ce și cum mâncăm” (orig. Cooked) ar putea schimba modul de gândire al oamenilor în ceea ce privește politica, primejdiile și pericolele plăcerii de a mânca.
În „Ce și cum gătim”, Michael Pollan face o incursiune în istoria modului în care umanitatea a înțeles să folosească produsele alimentare oferind, în același timp, efecte vizuale mai mult decât apetisante pentru privitor.
„Ce și cum gătim” este un mod de a saluta modul în care ne hrănim, celebrat de oameni din întreaga lume, și filmat în culori atât de bogate, încât puteți aproape simți gustul mâncării. Pollan accentuează cu atenție punctul în care activitatea care presupune gătirea alimentelor în sine a transformat hominizii în oameni.
_____________________________________________________________________
AlchimieInterna(NEIDAN) INCEPATORI 14 17 Apr 2016
AlchimieInterna(NEIDAN) INTERMEDIAR 14 24 Apr 2016
_____________________________________________________________________
În primul episod, „Focul”, Pollan discută cu primatologul și antropologul Richard Wrangham de la Harvard, care crede că folosirea acestui element primordial pentru înmuierea hranei a făcut mai ușoară mestecarea acesteia și ne-a permis să consumăm caloriile mai repede și, prin urmare, a hrănit creierul nostru animal astfel încât să permită creșterea acestuia. „Creierul” spune Wrangham, „este un organ foarte înfometat”. Primatele care încă mai mănâncă muguri și frunze crude, prin contrast, petrec jumătate din perioada de veghe mestecând.
Ceea ce mâncăm poate influența, de asemenea, mediul microbian care trăiește în interiorul corpului nostru. Pentru fiecare celulă din corpul uman, 10 alte celule aparțin unui mediu diferit care are, de asemenea, nevoie să fie hrănit. Din nefericire, antibioticele nu luptă doar cu bacteriile ce ne îmbolnăvesc, acestea ucid, de asemenea, coloniile microbiologice de bacterii care trăiesc în interiorul corpului nostru. „Putem spune cu siguranță că am depășit orice limite în războiul nevăzut pe care îl ducem împotriva bacteriilor”, declară, de asemenea, Pollan. „Acest lucru este valabil mai ales pentru bacteriile pe care le folosim pentru a produce alimente cum ar fi brânza”.
Sursa: Civileats
