≡ Menu

Un specialist român dezvăluie: „Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific geniilor“

muzica

Preferința pentru muzica de calitate nu ține cont doar de educație, ci mai ales de inteligență, iar ascultarea muzicii are aproape numai efecte benefice. Profesorul Iamandescu a realizat primele studii de muzicoterapie din România, în cadrul catedrei de Psihologie Medicală și Psihosomatică a UMF „Carol Davila“ din București.

Muzica atenuează senzațiile de durere

Muzica joacă un rol mult mai important decât am putea crede. În Antichitate se mergea chiar până la folosirea flautului în dreptul zonei afectate de lumbago. Dincolo de asta, muzica și-a dovedit posibilități terapeutice în plan psihologic și somatic. De exemplu, efectul antalgic, de combatere a durerii, a fost evidențiat într-un mod spectaculos la femeile care făceau chiuretaj uterin. Cele care au ascultat numai muzică au simțit mai puțin durerea decât cele care au luat calmante. Muzica se utilizează foarte mult în ginecologie, acum și în chirurgie.

Este eficientă orice melodie care ne place sau gusturile se discută?

Orice muzică este eficientă, în mod sigur, dar s-a dovedit că piesele din repertoriul clasic și romantic activează cel mai mult creierul. Chiar dacă există așa-numita muzică preferată (unul vrea romanțe, unul vrea rock), există tomografia cu emisie de pozitroni care arată cum muzica lui Mozart activează 99%-100% din scoarța cerebrală. și, în general, muzica simfonică și de cameră activează creierul în proporție de 90%, spre deosebire de muzica ușoară sau tangoul, de exemplu, care activează creierul în proporție de 50%.

Mai mult, nicio muzică nu poate depăși pragul pe care îl atinge muzica barocă, de exemplu, ale cărei unde sonore au frecvențe care se înscriu în zona de activare optimă a activității cerebrale. Dacă ascultăm muzică barocă, neuronii capătă un ritm de activitate ciclică între 8 și 12 cicli pe secundă, ceea ce se întâmplă numai în cazul geniilor! Numai că geniile îl au permanent, în vreme ce omul care ascultă muzică îl are doar cât ascultă muzică, dar este suficient, pentru că îmbunătățește memoria.

Înseamnă că ar trebui să ascultăm muzică în timp ce învățăm?
Da, muzica în stil baroc în special, adică Bach, Telemann, Handel. O doctorandă a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit că persoanele care învață folosind acest fundal sonor obțin performanțe cu 40% mai mari la testele de memorie. Poate că mai târziu se va putea ca în sălile de clasă să se pună muzica în surdină că fundal sonor, care să nu distragă atenția, dar care să favorizeze memoria.

În afară de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Și ce tipuri de muzică clasică sunt cele mai indicate?

Muzica barocă are efecte foarte bune, slavă Domnului, și pentru relaxare, și pentru terapie, dar aici, sigur, îi putem include și pe Mozart, pe Beethoven, pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare și la muzica preferată. în studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar și muzică populară gen „Uhai, bade”. și aceasta a avut efect antalgic. Dar am pus și muzică clasică și aceasta a avut mai mult succes! știu acest lucru pentru că am avut un aparat care te ciupea și provoca durere, iar intensitatea senzației era înregistrată, aparatul spunea cât te doare. Eu vă pot spune că am avut Zona Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut că am otită. Am ascultat la căști „Amurgul zeilor” de Wagner-șase ore, de la oră două la opt dimineață. Mă mai durea foarte puțin când am ajuns la medicul ORL-ist.

În altă ordine de idei, o cercetare recentă a colectivului nostru a demonstrat o scădere considerabilă a glicemiei pe fondul audiției muzicii clasice. Toate aceste cercetări nu au alt rol decât să convingă marele public, dar și lumea medicală, de valoarea muzicoterapiei și să pregătească atmosferă în țară noastră pentru introducerea muzicoterapiei că specialitate complexă, pe care trebuie să o practice fie un muzicolog cu pregătire de psihologie, fie un psiholog cu educație medicală, fie un medic care să aibă o cultură muzicală deosebită și noțiuni de psihologie.

 

Sursa:  Ceașca de cultură

ddj2__.png
{ 0 comments… add one }

Leave a Comment