≡ Menu

Misterele creierului explicate de un neurochirurg: „Frica în sine este un sentiment foarte bun. Statul degeaba este catastrofal pentru creier“

creierNeurochirurgul Bogdan Iliescu (38 de ani), specialist la Spitalul Clinic de Urgenţă din Iaşi, a explicat într-un inverviu, care sunt secretele creierului. Medicul a insistat să sublinieze cât de importante sunt toate formele de activitate – atât mentală, cât şi fizică – pentru a menține buna funcționare a țesutului cerebral.

Creierul uman un organ care se manifestă în multe moduri diferite, care îi permit efectuarea unor activități extrem de variate, de la reglarea funcţiilor vitale, până la filosofie şi la procesarea muzicii din „Eroica“ lui Beethoven, când, de fapt, nu este decât o aglomerare de celule – neuronii – care, prin programare genetică şi prin contactul cu lumea înconjurătoare, se „specializează“ pentru anumite procesări. Însă, în esenţă, sunt doar foarte mulţi neuroni cu interconexiuni extrem de complexe. Principalul proces care se produce în creier este transmiterea semnalelor electro-chimice între aceşti neuroni. Medicul a făcut, astfel,  o precizare foarte importantă: creierul nostru este activ în permanenţă. Mai mult chiar, sunt dovezi ştiinţifice solide că e mai activ în timpul somnului decât în restul timpului.

Care sunt părţile creierului pe care le folosim mai mult în viaţa de zi cu zi şi de ce?

Omul este o specie care se bazează într-o proporţie covârşitoare pe informaţia vizuală – adică pe vedere, coroborat cu numărul foarte mare de structuri implicate în perceperea şi procesarea informaţiei vizuale, iar aceste părţi ale cortexului sunt utilizate cu predilecţie. Pe acelaşi nivel se află structurile care comandă şi coordonează mişcarea. În neuroştiinţe există voci care spun că motivul pentru care avem creierul este producerea mişcării. De la vorbire până la deplasarea în spaţiu şi, de fapt, aproape orice activitate umană implică generarea de mişcări.

PARADOXUL CREIERULUI: SLĂBEŞTE ÎN TIMP CE STĂ

Este foarte adevărat că creierul este un organ ce poate fi comparat cu muşchiul, în sensul că, dacă îl exersezi cât mai mult, este mai în formă şi rezistă mai bine la stresul vieţii. De aceea, probabil cel mai bun sfat pe care poţi să-l dai cuiva este să-şi folosească în permanenţă creierul.

Tendinţa, evident naturală, a oricărui organism viu este starea de repaus, „statul degeaba“, dar care pentru creier este catastrofal. Cu cât stă mai mult, cu atât „slăbeşte“ mai mult. Totuşi, este important pentru creier să dormi cât trebuie şi să fie un somn bun, un somn sănătos.

Este adevarată ipoteza conform căreia cu cât înveţi mai multe lucruri noi, în fiecare zi, cu atât te protejezi mai bine de boala Alzheimer?

Nu ştie nimeni să îţi spună dacă vei avea sau nu această boală, dar cel mai bun sfat, cred eu, este acesta: să-ţi foloseşti cât mai mult creierul, să înveţi cât mai multe, pentru că un creier care îşi solicită mecanismele de interconexiune între neuroni, le menţine vii, le face să funcţioneze pe termen lung, nu le lasă să fie „prinse de rugină“. Boala Alzheimer, până la urmă, e un soi de „rugină a creierului“.

Activitatea fizică, în general, este esenţială pentru creier. În primul rând, ameliorarea oxigenării face ca „alimentarea“ creierului să fie mult îmbunătăţită. Creierul consumă o cantitate enormă de oxigen. Îmbunătăţirea oxigenării şi a circulaţiei – efecte clare ale activităţilor sportive – aduc un mare beneficiu creierului. În altă ordine de idei, se creează o cascadă biochimică: substanţele care se produc în timpul sportului care, de asemenea, sunt extrem de utile creierului şi explică senzaţia de „relaxare“ intelectuală, în special, la puţin timp după încheierea unui efort fizic intens.

„Emoţiile sunt o funcţie fundamentală a creierului“

Emoţiile sunt o „funcţie“ fundamentală a creierului. Sunt procesate în structurile evolutiv vechi ale creierului şi au o influenţă covârşitoare asupra creierului „nou“, adică asupra neocortexului, scoarţa cerebrală, atât de dezvoltată la om, şi, totuşi, foarte uşor de influenţat de către structurile circuitului emoţiilor. Trebuie menţionată şi amigdala, o structură cerebrală cât o alună, dar care joacă un rol fundamental, de la formarea memoriei – contextual emoţional, până la punerea organismului în stare „de luptă“, în momentele în care este în pericol. Este bine de ştiut că, de la vârste foarte mici, copiii sunt capabili să recunoască emoţiile părinţilor şi să le manevreze cu mare uşurinţă.

Ce presupune „brainfi­tness“-ul, un concept din ce în ce mai des utilizat?

Ca orice „fitness“, „brainfitness“-ul implică multe activităţi care menţin sănătatea creierului, pe de o parte, şi care îi îmbunătăţesc funcţiile, pe de altă parte. Presupune exerciţii, de orice natură, de o dificultate peste medie, care îl solicită. Sunt exerciţii pentru memorie, pentru calcul matematic, pentru simţuri, pentru gândirea abstractă, în general pentru aproape orice funcţie a creierului. Este foarte important să adăugăm la această listă activităţile sportive. Legăturile dintre neuroni, oricât de puternice ar fi la un moment dat, dacă nu sunt utilizate, se pierd, se „topesc“. Probabil că exemplul cel mai bun, familiar pentru foarte mulţi dintre noi, este puzderia de informaţii din algebră şi analiza matematică din liceu, pe care puţini le mai utilizăm după Bac, şi care, într-un timp mai scurt sau mai lung devin complet inaccesibile, absente.

Sursa: Adevărul

***

Alchimia internă s-a dezvoltat ca o ramură a spiritualității chineze tradiționale ce și-a propus să înglobeze practici integrate destinate menținerii longevității și bunei funcționări a organismului în același timp cu asigurarea unui echilibru emoțional și energetic. Asociațioa română pentru sturii daoiste organizează constant seminarii de studiu al acestor practici care includ meditația și activitatea fizică ca premise ale unei bune stări de sănătate, vă așteptăm alături de noi:

Alchimie Interna (NEIDAN) – INCEPATORI – 03 – 06 Sep 2015
Alchimie Interna (NEIDAN) – INTERMEDIAR – 03 – 13 Sep 2015

ddj2__.png
{ 0 comments… add one }

Leave a Comment