≡ Menu

Boala Parkinson în relație cu flora bacteriană intestinală

Pentru prima dată, cercetătorii au descoperit o legătură funcțională între bacteriile intestinale și apariția bolii Parkinson, una dintre cele mai frecvente tulburări a sistemului motor.

O echipă de cercetători aparținând mai multor instituții din Europa și Statele Unite ale Americii au demonstrat cum schimbarea florei intestinale a cobailor a declanșat manifestarea simptomelor maladiei Parkinson – incluzând chiar și bacteriile prelevate din intestinul subiecților umani ce prezentau această boală.

Descoperirile sugerează o nouă formă de tratament a maladiei : cea mai bună țintă pentru tratament ar fi reprezentată mai degrabă de intestin decât de creier. Cercetătorii speră ca noile informații să poate fi folosite în dezvoltarea probioticelor de „nouă generație”, superioare celor ce pot fi găsite pe rafturile magazinelor alimentare în momentul de față.
„Ne putem imagina că într-o zi, posibil într-un viitor apropiat, pacienților le vor fi prescrise medicamente conținând microorganisme ce îi vor proteja de boală, sau poate chiar pot trata simptomele acestei afecțiuni”, precizează Sarkis Mazmanian, unul dintre cercetătorii echipei și profesor de microbiologie în cadrul Institutului de Tehnologie din California.

Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă în care celulele cerebrale acumulează o cantitate excesivă a proteinei numite alfa-sinucleină și are drept consecință moartea acestor celule. Pacienții își pierd funcțiile motorii, acuză tremor de repaus și experimentează alte efecte fizice și psihice. Un milion de locuitori ai Statelor Unite ale Americii și până la 10 milioane din lumea întreagă suferă de această afecțiune. Este considerată a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă din lume, după boala Alzheimer.
De obicei nu este o consecință a geneticii; cel mai frecvent pare să fie influențată de factorii de mediu.
Cercetările anterioare sugerează o conexiune între flora intestinală și maladia Parkinson, precum și cu alte afecțiuni, ca de exemplu scleroza multiplă. Dar nici o cercetare nu poate demonstra exact modul în care pot fi asociate cele două.

Cercetătorii au efectuat trei experimente diferite ce demonstrează legătura dintre flora intestinală și tulburarea neurologică.

În primul rând, echipa a procurat două perechi de cobai ce au suferit mutații genetice în scopul de a produce o cantitate excesivă de alfa-sinucleină, proteină ce reprezintă semnul distinctiv al bolii. O pereche de șoareci de laborator posedau un microbiom complet, numele comun al bacteriilor din tractul gastro-esofagian. Cealaltă pereche de cobai nu prezentau bacterii intestinale, erau lipsiți de germeni.

Șoarecii ce nu prezentau germenii încă mai produceau alfa-sinucleină in exces, dar celulele lor nervoase nu stocau proteina. Aceștia prezentau mai puține simptome și obțineau rezultate superioare la testele abilităților motorii menite să imite testele efectuate pacienților.

Cu toate acestea, cobaii ce posedau microbiomul complet au început să acumuleze proteina în celulele nervoase și să prezinte leziuni cerebrale în regiunile specifice pentru un pacient cu boala Parkinson.

După aceea, echipa a hrănit ambele tipuri de șoareci cu anumiți acizi grași cu lanț scurt care în mod normal sunt produși de bacterii în intestin. Cu alte cuvinte, ei urmăreau să vadă dacă până și cobaii lipsiți de germeni ar prezenta simptome dacă cercetătorii ar imita activitatea bacteriilor intestinale.

De această dată, cobaii lipsiți de germeni prezentau simptome ale bolii la nivel neurologic după ce li s-au administrat substanțele chimice.
Această descoperite sugera că în prezența substanțelor chimice anumite tipuri de bacterii intestinale agravează activitatea cerebrală.

==========================

Fizica Imortalitatii

Livia Kohn PhD

15 mai 2017, 18:00

==========================

Spre final echipa a condus un al treilea expriment prelevând mostre de bacterii intestinale de la pacienții ce sufereau de Parkinson, dar și de la indivizi sănătoși în scopul de a le transplanta cobailor lipsiți de germeni ce au produs in exces alfa-sinucleină. În mod remarcabil, șoarecii au început să manifeste simptome. Cu toate acestea, doar bacteriile prelevate de la pacienții ce sufereau de Parkinson au determinat simptomele cobailor. Șoarecii cărora li s-au administrat mostrele indivizilor sănătoși nu au manifestat aceste simptome.
Într-un fel, Mazmanian consideră cel de-al treilea experiment a fi cel mai relevant.

„La prima vedere, această descoperire înseamnă că ceea ce contează nu este prezența sau absența bacteriilor, ci tipurile de bacterii prezente” precizează acesta.
Cu alte cuvinte, poate însemna că intestinele pacienților ce suferă de Parkinson pot prezenta anumite bacterii ce influențează boala, sau nu posedă anumite bacterii benefice ce i-ar putea proteja împotriva acestei afecțiuni.
Mostrele bacteriilor intestinale prelevate de la pacienții cu Parkinson pot face posibil acest lucru. Acestea tind să prezinte anumite tipuri de bacterii ce nu se întâlnesc în cazul indivizilor sănătoși, dar și duc lipsă de cele care se găsesc la aceștia, continuă Mazmanian.
Privind spre viitor, Mazmanian afirmă că echipa sa intenționează să identifice bacteriile specifice benefice sau dăunătoare și să înțeleagă cum acestea ar putea contribui la boală sau ar putea-o preveni, precum și tipurile de tratament care ar produce microbiomul ce ar putea oferi cea mai bună protecție împotriva acestei afecțiuni.

ddj2__.png
{ 0 comments… add one }

Leave a Comment