În mod similar, în Africa Centrală, reducerea cantității părului de pe corp și creșterea concentrației de melanină au condus la apariția „foto-melano-metabolismului” care, deși a apărut pe o zonă mică a corpului, în ansamblu a permis o dezvoltare rapidă și bruscă a cortexului „consumator” de energie și a îmbunătățit, astfel, supraviețuirea umană în general. Incapacitatea animalelor de a utiliza drept energie lumina directă a fost, până recent, presupusă în mod tradițional. Melanina și Pectenul pot oferi totuși lecții neașteptate pentru fiziologia umană și medicină.
În cazul în care autorii au dreptate, ipoteza mai veche conform căreia animalele sunt incapabile de a utiliza drept energie lumina directă este aruncată pe fereastră. Cu alte cuvinte, melanizarea țesutului din corpul nostru ne-a permis „ingerarea” luminii soarelui, și nu spre deosebire de plante, am putut folosi lumina „recoltată” în moduri biologic utile.
N-ar trebui să fie nici o surpriză, astfel, că pielea noastră a fost proiectată pentru a beneficia de lumina soarelui?
Știm deja că expunerea la lumina solară poate reduce riscul a peste 30 de boli, și că metabolitul principal în pielea noastră, vitamina D, poate reduce riscul de apariție a peste 150 de afecțiuni suplimentare. Conexiunea noastră biologică, și dependența de soare, este atât de profundă încât variația culorii pielii umane din Africa, adică pielea închisă la culoare saturată de melanină, până la pielea ușor pigmentată de melanină aparținând europenilor, este un produs secundar al adaptării ultimului nostru strămoș comun din Africa (așa cum este determinat de ADN-ul mitocondrial) la migrarea către latitudini mai mari, sărăcite de lumina soarelui, care a început în urmă cu aproximativ 60000 ani.
Pentru a compensa disponibilitatea scăzută a luminii solare, corpul s-a ajustat rapid, aceasta necesitând în mod esențial îndepărtarea naturală a „protecției solare” – melanina – din piele, care interferează cu producția de vitamina D. Aceasta din urmă, desigur, este implicată în reglarea a peste 2.000 de gene, și, prin urmare, este mai mult decât un simplu hormon, fără de care întreaga noastră infrastructură genetică devine destabilizată.
Pierderea melaninei din piele, apărută ca adaptare pentru supraviețuire, aduce efecte adverse asupra sănătății. Dintre acestea amintim pierderea capacității de a converti lumina solară în energie metabolică și prevalența crescută a bolii Parkinson (care implică de-melanizarea substantia nigra și afectează disproporționat persoanele care au strămoși caucazieni ).
Pentru moment, este important să subliniem faptul că în intervalul de numai 60,000 ani (o nanosecundă în timp biologic), multe dintre diferențele de „culoare” ale pielii apărute în rândul locuitorilor umani ai planetei, reflectă cât de mult s-a conservat genetic capacitatea corpului uman de a produce vitamina D. Mai mult, compromisul implicat în menținerea capacității de a crea suficientă vitamina D în cadrul unui climat lipsit de lumina soarelui prin sacrificarea melaninei ar fi putut avea efecte adverse asupra sănătății, care sunt abia acum investigate.
==========================
Curs Săptămânal
Qi Gong și Meditație
în fiecare joi, 18:00
==========================
Pentru că lumina UVA nu oferă nici o foto-protecție suplimentară și este mult mai toxică pentru ADN-ul celular, este important să se maximizeze expunerea la razele UVB care predomină în jurul prânzului solar (aproximativ ora 12), scăzând intensitatea dozei cu câteva ore înainte și după.
În acest interval de timp producția de vitamina D, de asemenea, se întâmplă să înregistreze cele mai mari valori așa cum UVB este responsabil pentru stimularea sintezei sale, de asemenea.
Sursa: GreenMedinfo
***
Citește și:
- Are melanina de la nivelul pielii rol de panou solar natural? (I)
- Are melanina de la nivelul pielii rol de panou solar natural? (II)
